Trupa Vunk e ca afară :)

     Luna trecută fix pe vremea asta eram în Orașul Minunilor la O poveste de concert, cea mai frumoasă! Cea mai intensă! Plină de emoție, plină de magie și genial de minunată!
     Credeam că dacă o să treacă timpul o să îmi fie mai ușor să scriu despre experiența asta demențială. M-am înșelat! E și mai greu, mai ales că acum se îmbină nostalgia cu dorul.

     A fost visul meu devenit realitate - ce-i drept cu ceva peripeții, dar cu o dorință nebună de a fi acolo! Știam că vreau să fiu acolo (încă din mai) și am fost. :)
     V-am zis, peste tot pe unde am avut ocazia, să nu îl ratați. Nu l-am ratat nici eu pentru că mi-am luat bilete din timp și am visat la seara aia! E enorm de greu să-mi respect planurile, dar de data asta mi-a ieșit!

     Orele de dinainte de concert, o pură nebunie și n-o să scriu aici despre ele :D

     Eram în față la Polivalentă și încă nu-mi venea să cred! În sală era „ca acasă!”, sentimentul ăla de liniște îmbinat perfect cu „o altfel de emoție” nu poate fi exprimat în cuvinte! E unic!

     Blackstar și Byron au fost incredibil de buni! Nu știam prea multe despre ei, unele părți de melodii mi se păreau cunoscute, dar prea puțin! Buni - obligatoriu de pus în play-list :D

     Eram acolo, eram „ca în familie!”, eram „ca acasă!” :)
     Apar ei!
     De vis! Din poveste! :) Pentru a oferi O poveste de concert! :)
     În mintea mea puzzle-ul încă nu-i complet și probabil că nici nu v-a fi vreodată! :)

     1000 melodie pe care nu o voi mai putea asculta vreodată fără să retrăiesc ceva din seara aia din Orașul Minunilor - fără să zâmbesc într-un alt mod, fără să fie o altfel de emoție, fără să-mi amintesc „țopăiala!” lui Cornel.
     Plus cheile, cheile de acces în cel mai frumos oraș, în lumea celei mai frumoase povești! Momentul m-a surprins pentru că nu m-a surprins! A fost neașteptat de frumos. :) Citisem pe undeva, printre cuvinte, că „vor cădea chei de sus!” și chiar i-am zis asta lui Ninette cu ceva zile în urmă (dar apoi gândul meu a „bătut în retragere” și credeam doar că am gândit eu iar prea departe :D )
     Dezlănțuire totală În picioare toată țara, Numai la doi, Dau alarma, Artificii pe tavan...
     Scapă-mă de ea - n-aș fi crezut niciodată că în duet (cu Natalia Barbu) melodia asta poate suna atât de bine :D
     Lacrimi de coniac m-a liniștit după euforia din prima parte - hm, melodia asta e din categoria „altceva!” :)
     Încă eram într-o altă lume când freamătul sălii m-a făcut să-mi zic în gând „câte rugăciuni strângem între dinți/să avem o scuză la sfinți!” deși din felinar Baladă pentru o minune se auzea impecabil. Asta cred că a fost emoția serii! Felinarul! Dar ce emoție! Acea emoție!
     Încercam să reînvăț să respir când brusc, parcă prea brusc - Fiecare... Ce să zic despre Fiecare?
E unică, ciudat de bulversantă, dar melodie fără care nu mă văd fan Vunk! Invitat special pentru piesa asta a fost Roman Iagupov (Zdop și Zdup) și s-a făcut apoi perfect trecerea spre Noi nu ne dăm bătuți - melodie în care doar cine nu vrea nu se regăsește.
     Curat - e genul acela de piesă care m-a cucerit pe loc. Era într-o duminică - dragoste la prima audiție! :)
     Cornel ne zicea entuziasmat că deși e în primă audiție piesa o să fie în primele trei ale spectacolului. „Neh, n-are cum. N-are cum!” - repetă o voce-n capul meu.
     Da mă, da, a avut dreptate! Piesa e de pus pe repeat. Și de făcut cu mâna! Și de privit în sus! Și totuși, deja piesa asta are două interpretări (că așa interpretez eu totul :P ) Dar „dacă ar fi după mine, aș turna într-un pahar, timpul până când o să vă văd iar!” :D - Fă cu mâna;
     Gata, Cel mai bun și cel mai rău, La nebunie, Pleacă...
     Lângă inimia mea - cu Maria Radu - asta nu mai era o surpriză pentru că „votasem!” pentru duetul ăsta :D Mi-a plăcut faza cu „cei care erau conștienți în 2000 își amintesc colaborarea!”, „eu nu sunt prea conștientă nici acum, dar atunci... :D”
     Ha - All too young o adevărată surpriză! :)
     Înconjurul lumii - melodia asta-i vis :) Bravo pentru momentul ăsta! Îndemnul a fost să închidem ochii; să fim unde vrem, cu cine vrem, să ne lăsăm gândul să fugă acolo unde vrea. A fost tare emoționant! Am fost în lumea mea, cu ochii închiși până gândul mi-a zburat la Happy, cățelul meu - (hm, o lăsasem singură acasă, ceea ce mă îngrijora un pic!). De la Happy până la Vunk a fost un singur pas (în mintea mea legăturile se fac tare rapid) iar atunci mi-am dat seama că Vunk face parte din lumea mea și vreau să-i iau cu mine în călătoria asta! Am înregistrat, cu ochii închiși, restul melodiei ... Magic moment!
     Pierderea lor, Mâine se întorc, Așa și, Doar o noapte de adio... 
Nu vă voi uita! Sunteți unici! Sunteți geniali! Nicu Sârghea - Bogdan Crugianu - Gabi Maga - Cornel Ilie :)
O poveste de concert - Vunk în Orașul Minunilor!
     Trupa Vunk e ca afară :)
     Și n-am scris despre „trăirea” din timpul fiecărei melodii pentru că și-ar pierde din farmec; și pentru că a fost atât de frumos că de atunci tot retrăiesc magia :)
     Au fost chei și stelute, au fost artificii și Asul din Orașul Minunilor! A fost de vis, fix ca într-o poveste!
     Bobby Stoica la pian, Răzvan Ilie la chitară, Dan Nicolau la trompetă și Dan Incrosnatu la percuție au completat magia scenei :)
     Pentru toți cei din lumea Vunk felicitări :)
     Dacă n-ai fost acolo caută filmări, o să îți placă ce o să vezi și o să îți dorești să nu ratezi următorul show marca Vunk :) Dar orice vei vedea, orice vei citi - nu se compară cu ceeace s-a întâmplat! Emoția aia nimeni nu o poate transmite în imagini, cuvinte sau înregistrări! Emoția nu se transmite, emoția se trăiește! :)